Populația

Prima însemnare în ceea ce priveşte numărul locuitorilor apare în „Marele Dicţionar Geografic al României”, al lui M. Lahovari, 1898, unde Belceştiul apare cu 5.137 locuitori şi 1.054 familii. Până la această dată, găsim în documentele de pe lângă mănăstiri numărul familiilor (dările sau zilele de muncă se prestau pe familii nu după numărul persoanelor). Astfel la 1803 (1805?), Belceştii aveau 95 de familii şi aparţineau Mănăstirii Galata, iar Ulmii 42 de familii ce ţineau de Mănăstirea Frumoasa (Sf. Vineri). În anul 1862, aga Radu Manolache construieşte biserică nouă din piatră, deoarece satul avea 390 de gospodării, iar vechea biserică din lemn devine neîncăpătoare. Reforma lui Cuza, 1864, menţionează împroprietărirea a 381 de familii (223 mijlocaşi, 140 pălmaşi şi 18 nevolnici). Fiecare familie a primit 12,5 prăjini în vatra satului. În componenţa comunei intra şi satul Arama.

În continuare, vom arăta cum a evoluat populaţia în timp, pe sate de la 1898 şi până în 2003:

Belceştii include în anul 1898 satele: Ciorăni, Văleni şi Ruşi (cu numele de Belceşti), Ulmii Noi, Ulmii Vechi, Polieni, Liteni, Arama-Protopopul (Coarnele Caprei), Focurile (Praguri) şi Munteni. Ulmi-Liteni² (azi Liteni) apare în anii 1930 şi 1941. După cel de-al Doilea Război Mondial apare numele de „Liteni”. Polieni³ apare până la cel de-al Doilea Război Mondial şi include şi populaţia din Ulmi (avea o populaţie mai mare decât Ulmii). În prezent contopit cu Ulmii – care apare pe hartă şi pe tabelă. Satele Munteni, Liteni, Belceştii-Noi (Satu-Nou de azi) şi Tansa apar la Belceşti (erau nou înfiinţate, după împroprietărirea în urma Războiului de Independenţă). Privind tabela observăm că populaţia a fost mereu în creştere, aşa cum este şi firesc. Cea mai mare populaţie o găsim în anul 1977; situaţia se datorează forţării artificiale de creştere a demografiei prin decretele date de Nicolae Ceauşescu. Imediat după revoluţia din 1989 populaţia este în scădere faţă de anul 1977. După 10 ani, adică în 2002 se constată o uşoară creştere (chiar şi la Ulmi, unde după construirea Barajului Tansa-Belceşti, a fost mereu în descreştere). Creşterea populaţiei în 2002, faţă de 1992 se datorează întoarcerii acasă a multor muncitori (fii de ţăran plecaţi din sat), care au rămas şomeri.

În următorul tabel vă prezentăm populaţia satului Belceşti la recensământul din anul 2002:

În anul 2003 comuna avea un număr de 11.510 locuitori din care 5624 de femei. Faţă de situaţia de la ultimul recensământ se constată o sensibilă creştere, care se datorează fie şomerilor care s-au întors la părinţi, fie copiilor ce sunt lăsaţi la bunici, iar părinţii au plecat la muncă în alte ţări. Numărul naşterilor este de 212 iar a decedaţilor de 191, rezultând un bilanţ natural care este într-o uşoară creştere. În schimb numărul persoanelor plecate (de regulă la muncă în alte ţări) este de 218 iar a celor stabilite este de 80 (copii lăsaţi la bunici sau rude). Numărul persoanelor plecate este încă şi mai mare, deoarece aici avem numai persoane plecate legal. După 2007, când Romania a intrat în Uniunea Europeană, demografia a suferit transformări vizibile.Mulți tineri (familii întregi) au plecat din țară, rămânând acasă mai mult persoanele în vârstă.Deși datele recensământului din anul 2012 nu au fost date publicității, am aflat, pe surse, că populația a scăzut sub 10000 de locuitori (aproximativ 9700 ).Procentul micșorării numărului de persoane este asemănător cu cel la nivel de țară, adică peste 20%. La finele anului 2012, la Belcești s-au înregistrat 97 de nașteri, 51 căsătorii și 139 decese.Descreșterea demografică depășește 30%.Căsătoriile înregistrate cuprind și tineri stabiliți peste hotare, veniți acasă pentru a-și petrece concediul și s-au și casătorit, iar după eveniment au plecat. Ținând cont și de faptul că nașterile s-au produs (sau au fost înregistrate aici) ulterior părinții au plecat la muncă, situația este mai sumbră decât datele menționate.  Suprafaţa locuibilă în anul 2003 este de 117.188 m² în proprietate privată şi 1.455 m² proprietate publică. Numărul de locuinţe este de 3.635 din care 3.591 proprietate privată şi 44 în proprietate publică. Se constată o creştere a numărul de locuinţe faţă de ultimul recensământ. Reţeaua de distribuire a apei potabile este de 6 km iar reţeaua de canalizare este de 10 km. Populaţia majoritară o formează românii, de asemenea o mică comunitate de rromi. Din punct de vedere al religiei marea majoritate sunt creştini-ortodocşi, doar în Satu-Nou se află 71 de familii romano-catolici, veniţi din Mărgineni-Bacău, la sfârşitul secolului al XIX-lea care s-au aşezat la început în Tansa (Belceşti) apoi s-au regrupat în Satu-Nou cu un total de şase familii – 24 de credincioşi.

Tabelul următor prezintă repartiţia clădirilor, locuinţelor şi gospodăriilor:

Densitatea populaţiei:

• 1992 – 104 loc./km²
• 2002 – 110 loc./km²

            Cea mai mare densitate o au satele Văleni şi Liteni (unde grădinile sunt mai mici). Densitate mai mică au satele Munteni (unde grădinile sunt mai mari şi multe case fără locuitori) și Ulmi (unde multe locuinţe au rămas pustii după izolarea satului de centrul comunei prin Barajul Tansa-Belceşti). Aşa cum am menţionat anterior, preotul Mihai Zaharia a avut amabilitatea să-mi pună la dispoziţie arhiva de la biserica din Ciorăni, unde am studiat, în special, acte de stare civilă. În număr de 3.439 din care buletine (certificate) de naştere – 1.767, buletine de căsătorie – 378 şi 1.294 buletine de moarte (înmormântare). Ele cuprindeau, parţial perioada dintre 1896-1946. Astfel mi-am dat seama despre vechimea satelor, evoluţia acestora timp de jumătate de secol, când omenirea a trăit o seamă de evenimente importante, mai cu seamă două conflagraţii mondiale. Cele două războaie au lăsat urme adânci, care nici azi, la jumătate de secol nu s-au şters. Dacă populaţia satelor a fost mereu în creştere, în timpul războaielor, ea s-a redus la mai puţin de jumătate. Mărturie stau în acest sens documentele şi mormintele din satele comunei (în special de la Polieni). Voi da un singur exemplu – anul 1917 – când s-au înregistrat în Parohia Ulmi-Liteni-Tansa – 34 naşteri, 4 căsătorii (de fapt recăsătorii, deoarece erau urmaşii pe drum …) şi 423 de morţi (între ei au fost şi soldaţi din alte judeţe). Voi reveni asupra anului 1917 când voi prezenta Biserica şi cimitirul Ulmi (Polieni). Al Doilea Război Mondial a însemnat un dezastru încă şi mai mare, şi implicit, un număr mai mare de morţi, deoarece comuna noastră s-a aflat pe linia frontului Chişinău-Iaşi-Nămoloasa. Voi dezvolta acest subiect în paginile următoare. Din aceleaşi documente reiese că prin anii 1926-1929 satele Ulmi şi Liteni au avut primărie proprie, pentru o scurtă perioadă de timp. În anul 1923 în satul Tansa, în familia lui Gh. Florea s-au născut tripleţii Gheorghe, Neculai şi Ion, şi tot în Tansa, în anul 1933, 26 mai, în familia lui Mihai şi Elena Zaharia s-au născut tripleţii Maria, Elena şi Ioana. Copiii au trăit între 14 şi 36 ore. Sub raportul longevităţii, cred că avem un record la Belceşti – astfel doamna Maria Iosubu a decedat la 28 octombrie 1897 în vârstă de 130 de ani. Informaţia respectivă este identică cu cea aparţinând în Autorizaţie de înmormentare, nr. 195, Primăria Belceşti, Plassa Bahlui, Judeţul Iassy, la data de 30 octombrie 1897. Doamna Iosubu a fost desigur martora unor mari evenimente – anul revoluţionar 1848, Unirea Principatelor, domnia lui Cuza cu reformele sale, Războiul de Independenţă.